Din diasporă: Parcurile din Germania prin obiectivul telefonului Cristinei Tătaru

Salut. Tu în ce țară ai emigrat? Îți place? Povestește.

Scrie-mi povestea ta de emigrant pe pagina de Facebook Mama în .IE. Te invit să ne spui cum arată un teren de joacă de lângă casa ta, ce activități pentru copii sunt în orașul în care locuiești, cum faceți față educației bilingve sau multe alte curiozități ce le-ar interesa și pe alte mame ca mine, ca tine – imigrante. Descoperind și împărtășind mai multe experiențe personale, vom reuși să ștergem hotarele din diaspora noastră.

-din diaspora.png

Prima mamă imigrantă care a dat curs invitației mele este Citește în continuare „Din diasporă: Parcurile din Germania prin obiectivul telefonului Cristinei Tătaru”

Reclame

FOTO/Copiii diasporei sărbătoresc Limba Română în Irlanda. La ce bun?

Intenționat am amânat acest text. Am așteptat să mă detașez de toate emoțiile pozitive acumulate la evenimentul de sâmbătă dedicat Limbii Române. Am întâlnit acolo copii care să-i recite poeziile lui Mihai Eminescu, Grigore Vieru și să-l strige pe Ștefan cel Mare până fiorii îți taie răsuflarea.

Iar ei sunt copii integrați în școlile irlandeze, ei merg la concursuri naționale ori poate cu cei mai buni prieteni ai lor vorbesc numai în engleză. Ei, copiii diasporei sunt cel mai frumos produs al procesului de imigrare.

Am amânat articolul pentru că am vrut să-mi găsesc propriile argumentele ale acestor tip de evenimente tocmai că am întâlnit des această abordare: „La ce bun să citesc în limba română dacă sunt în Irlanda? De ce să mai fiu parte dintr-o societate din care, de fapt, am plecat odată cu emigrarea? Integrarea în noua țară înseamnă să uiți de propriile obiceiuri.” Citește în continuare „FOTO/Copiii diasporei sărbătoresc Limba Română în Irlanda. La ce bun?”

Moldova, între Facebook și realitate. Mai vrem?

Mai jos voi enumera câteva cazuri din Moldova despre care se vorbește sau nu se vorbește, se fac studii de caz pe hârtii, se dă like, se face share pe Facebook și se uită … (Cazurile sunt culese din online, dar și experiența mea acumulată pe parcursul colaborării cu organizațiile promotoare ale drepturilor omului sau alte proiecte sociale.)

  • Copilă de 14 ani răpită, bătută, violată și apoi trimisă la judecată publică prin tot internetul, prin toată lumea;
  • Băiat de 2 ani, violat de propriul tată;
  • „Ea e vinovată că a fost violată. De ce umbla cu fusta așa scurtă?” Ea avea 12 ani …;
  • Copii tratați de hepatită cu păduchi vii de porc;
  • Copil de 11 ani omorât în bătaie de propriul tată;
  • Mamă care și-a înjunghiat copii. Mamă în depresie;
  • Bebeluș „liniștit” cu suzeta înmuiată în cognac. De la o lună de zile;
  • Femeie de 30 de ani cu tumoare cerebrală cauzată de loviturile soțului. Ani de zile a bătut-o. Ultimele lovituri au fost cu capul de un calorifer;
  • „Nu plânge că ești bărbat”;
  • „Taci că ești femeie”;
  • Preot supărat că mătușa Ileana i-a dat doar 20 de lei. Preotul a spus că la sfințirea unei case trebuie doar găleată de smalț și nu de plastic. „La biserică se duc lucruri de calitate”;
  • Mai vrem?

Citește în continuare „Moldova, între Facebook și realitate. Mai vrem?”

ANApoda tare cu limba română peste hotare?

Ea* nu și-a dat seama ce face. A încurajat, de fapt, indiferența față de limba română prin critică neconstructivă adresată mamelor care au suferit, au plâns, au îndurat poate și foame doar ca odraslele lor să aibă un viitor bun. Și deocamdată, acești copii își arată respectul față de noua țară adoptivă, vorbindu-i limba.

Zic indiferența pentru că da, ea într-adevăr există și ar fi superficial dacă încercăm să negăm. A apărut din protecția propriului copil ajuns într-o lume nouă: să nu fie discriminat că vorbește o altă limbă, să se integreze mai ușor, să aibă prieteni, teama să nu fie ignorat ș.a.

Însă acest subiect aruncat ca o nucă-n peretele virtual al doamnei politician ar merita o analiză mult mai amplă, pornind de la examinarea generațiilor noastre de imigranți și călătoria limbii române.

Curaj. Dor. Viitor.

Citește în continuare „ANApoda tare cu limba română peste hotare?”

Donează pentru copiii abuzați din Moldova!

Formularul de rezervare a cărțuliei „Să colorăm cu Dodo” este la sfârșitul textului.

Atât timp cât încă mai sunt copii crescuți cu „palma educativă”, cât mai sunt puși să îngenuncheze pe grăunțe, cât mai sunt bătuți, cât mai sunt … abuzați sexual – iar toate astea sunt privite ca o normalitate de către societatea moldovenească -, atâta timp eu mai cred cu vehemență că nu avem dreptul moral să lăsăm mâinile-n jos, să fim indiferenți.

Și nu contează în ce colț al lumii trăim. Toți sunt copiii acestui pământ!


Violența față de copiii din Republica Moldova nu e nici pe departe cea prezentată în statistici.

Știu sigur că sunt atât de multe cazuri neînregistrate, despre care nu se vorbește sau, cel mai grav, sunt tratate ca „tehnici eficiente de educare”. Alarmant e că … numărul copiilor abuzați sexual (!) crește. Citește în continuare „Donează pentru copiii abuzați din Moldova!”

Eveniment vesel pentru familiile din Dublin. Vom fi și noi acolo!

Pentru weekend-ul ce vine se anunță vreme frumoasă și păcat ar fi să stăm în casă. Noi ne pregătim pătura, coșul cu tartine, cărțile preferate și ne vom organiza propriul picnic în mijlocul unui eveniment în aer liber dedicat familiilor cu copii din Dublin. În plus, pregătesc și o mică surpriză pentru copiii din diasporă. Important să ne întâlnim acolo 🙂

recomandăCând: 1 și 2 iulie, cu program de la 11:45 până la 17:00 în fiecare zi

Unde: Farmleigh, Castleknock, Phoenix Park, Dublin

(Găsește adresa evenimentului pe Google map: click aici)

INTRARE LIBERĂ!

Despre ce va fi evenimentul: Citește în continuare „Eveniment vesel pentru familiile din Dublin. Vom fi și noi acolo!”