La pas în .IE: Luggala, J.B. Malone Memorial și alte recomandări de descoperit Irlanda #destinatIEdeweekend

O fi de la vremea nostalgică sau de la nopțile nedormite cu Luca, dar pe mine gândurile mă duc la o vacanță, o escapadă. Când eram în Moldova, salvarea noastră în astfel de momente erau munții României, acolo unde tradițional ”fugeam” pe 3-4 zile pentru a ne reîncărca bateriile. Timpurile s-au schimbat și locurile tot, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la obiceiurile frumoase din familia noastră.

În plus meteorologii promit vreme bună pentru acest weekend. Deci toate puse cap-coadă, m-au motivat să găsesc destinații ”de escaladat” și culmea, am descoperit că nu sunt prea departe de Dublin.

Munții Wiklow au căzut sub vizor de data aceasta pentru că oferă mai multe rute care te duc pe drumuri șerpuite, stâncoase iar la final de traseu, te așteaptă o priveliște încântătoare. Continue reading “La pas în .IE: Luggala, J.B. Malone Memorial și alte recomandări de descoperit Irlanda #destinatIEdeweekend”

Advertisements

Cum e să emigrezi în Irlanda cu un copil de 3 ani în brațe, însărcinată în 8 luni, să nu ai unde locui și să-ți placă!

4 frunzulițe din Moldova, purtate de vântul schimbării până în Irlanda, au devenit de smarald. Irina Frunză este o altă mama în .ie cu care vreau să vă fac cunoștință, ea având cel mai recent statut de imigrant: 5 luni.

Numele ei l-ați zărit tot mai des în ultimele săptămâni pe blogul meu, în dreptul rubricii DestinațIE de weekend – o serie de recomandări de evenimente și activități de familie pe întreg teritoriul Irlandei.

Dacă aveți 3 minute, vă invit să aflați pe scurt despre cum e să emigrezi în Irlanda, fiind însărcinată în 35 de săptămâni, ținând un copil de 3 ani în brațe, fără să ai unde locui și, culmea, chiar să-ți placă unde ai ajuns.  Continue reading “Cum e să emigrezi în Irlanda cu un copil de 3 ani în brațe, însărcinată în 8 luni, să nu ai unde locui și să-ți placă!”

9 curiozități haioase despre Irina Galbura: „Salut, dragă comunitate a mamelor în ie din Irlanda”

Dacă să mă gândesc bine, se împlinesc 6 ani de când o știu pe Irina Galbura. Am cunoscut-o de pe vremea când amândouă lucram la un post de televiziune din Moldova. Doar că, având ritmul de viață prea alert pe atunci, nu prea aveam când să ne împrietenim. 

Ulterior am păstrat legătura cu ajutorul Facebook-ului. Când ambele am devenit mame au apărut subiectele comune de discuție despre copii, iar când am luat decizia de a emigra în Irlanda, ea a fost una dintre persoanele pe care le-am întrebat despre cum e în Țara Smaraldului. Și iată-ne în aceeași gașcă de 2 ani deja 🙂

Apropo! Eu am o poveste aparte cu Continue reading “9 curiozități haioase despre Irina Galbura: „Salut, dragă comunitate a mamelor în ie din Irlanda””

Opinie: Ce impact ar avea Brexit-ul asupra diasporei noastre din Irlanda?

Vizavi de acest subiect mi-am expus părerea în cadrul unei emisiuni de politică externă de la TVR Moldova. Emisiunea „Conexiuni” (producător: Arcadie Gherasim) este prezentată de diplomații Iulian Fruntașu și Iulian Groza. În ediția de săptămâna trecută echipa au discutat despre Brexit și implicațiile acestuia asupra cetățenilor Republicii Moldova aflați în Anglia și Irlanda.

Aflați opinia mea de la minutul 28: Continue reading “Opinie: Ce impact ar avea Brexit-ul asupra diasporei noastre din Irlanda?”

Satisfacția mamelor de a … spăla chiloții copilului (pufoși)

Poate că Bogdan la 3 ani va ști deja să arate corect toate figurile geometrice, apoi va calcula aria unui patrulater convex, va enumera toate capitalele din Africa sau va face analize privind politicile externe ale Republicii Moldova/Irlanda și nu numai. Poate. Bineînțeles că voi exploda atunci de mândrie. Fie că va face asta la 3 ani sau „un pic” mai târziu, dar …

Eu de exact un an radiez la propriu de fericire atunci când … spăl sau pun la uscat chiloții lui Bogdan. Mi-am promis că voi scrie despre asta pe blog în momentul în care voi fi sigură că nu ne mai întoarcem la scutece și iată-mă-s cu textul în fața ta. Dacă în acest moment vrei să râzi, atunci nu mai continua să citești textul meu, iar dacă ai vrea să afli care e secretul nostruBogdan de la 1 an și 3 luni folosește olița, atunci te invit să descoperi lumea noastră colorată, citind cele ce urmează.blog-02

Regula după care am pornit eu încă de la nașterea lui Bogdan este:

Cu cât mai confortabile și calitative sunt scutecele,

cu atât mai ușor e procesul de deprindere la oliță.blog-03

 Să explic.

Un bebeluș curat, spălat, uscat este un bebeluș liniștit, iar marele merit în acest sens, părerea mea, îl au scutecele. Tare mult mă bucur că am născut în vremea când scutecele de unică folosință nu sunt un lux (așa a fost cu primul meu nepot, născut în 2000) și că le găsesc în fiecare farmacie, magazin. Ele-s doar o parte atât de esențială a recuzitei folosite în asigurarea igienei optime a bebelușului. Continue reading “Satisfacția mamelor de a … spăla chiloții copilului (pufoși)”

15 povești pentru copiii de până la 3 ani recomandate de filologul Aurelia Chiriac

De ce au nevoie copiii de povești citite de părinți?

Ca și adult, pare ușor să găsești răspunsurile corecte la toate nedumeririle ori să spui ce este bine sau rău. Pe lângă dezvoltarea imaginației, empatiei, vocabularului, prin citirea zilnică a poveștilor evoluează treptat și spiritul critic al copilului. El este încurajat să găsească de unul singur concluziile, morala și, ulterior să depășească dificultățile vieții.

sandu 1
Sandu, cel mai mare fiu al Aureliei Chiriac. Fotografie din 2001

Scriam săptămâna trecută că eu aleg minuțios poveștile pe care le citesc fiului meu de un an și 3 luni. Până a avea copii, niciodată nu m-am gândit la cât de violentă e „Capra cu trei iezi”, de pildă și nu, nu vreau ca Bogdan să audă că iezilor le-a fost tăiat capul și sângele împrăștiat.

Povestea trebuie să aibă vârstă. Oricât de bine ai povesti-o, explica-o, ea este interpretată prin prisma experienței copilului de o anumită vârstă.

Așadar, vă invit să citiți părerea unui filolog privind poveștile, vârsta potrivită și impactul acestora. Articolul precedent a stârnit mari discuții și mi-am zis că neapărat trebuie să apelez la specialiști. Aurelia Chiriac este filolog, mamă a 3 copii de 18, 14 și 3 ani. Pe lângă faptul că a citit foarte, dar foarte multe cărți, ea are și o memorie incontestabilă că ține minte atât de multe detalii minore, dar semnificative. Aflați biografia Aureliei la sfârșitul articolului. Continue reading “15 povești pentru copiii de până la 3 ani recomandate de filologul Aurelia Chiriac”

Valentina, fata cu mâini de aur din Moldova noastră tristă // de Olga Șevciuc

v5Cu Olga am fost în Turcia împreună, participând la un training marca „Youth in Action” în primăvara anului 2010. De atunci încă i-am îndrăgit modul unic de a interacționa cu oamenii, de a transmite energia pozitivă și zâmbetul ei nelipsit. Zilele trecute Olga publicase pe Facebook o fotografie cu o rochie fermecătoare și asta e puțin spus. Un imprimeu fastuos cu motiv național, flori brodate cu mărcele luni în șir pe o rochie albă ca neaua au devenit și mai strălucitoare atunci când am aflat despre drama prin care a trecut autoarea acestei minunății. O cheamă Valentina, are doar 24 de ani fără 2 luni și de doi ani este țintuită la pat în urma unui accident rutier.

Primul gând a fost să îi scriu personal Valentinei, dar nu știu dacă ar fi acceptat să îmi povestească atât de multe despre ea, cunoscându-mă doar de pe Facebook. Așa că i-am propus Olgăi să își spună cuVÂNTUL, știindu-i și capacitățile deosebite de a povesti realitatea.

Vedeți mai jos primul articol din noua rubrică de pe blog „cuVÂNTUL tău”, semnat de Olga Șevciuc:

v6

Era o zi de iunie, cu un soare blând și un aer ușor ca de primăvară. Fereastra de la biroul meu era întredeschisă, iar afară încă se mai auzeau zâmbete de copii și tineri, unii entuziasmați că s-a sfârșit anul școlar, alții veseli că au absolvit cu brio examenele.  Era o după-amiază liniștită, iar sunetul pe care l-am primit de la ruda mea de la un capăt al țărișoarei noastre – Moldova, m-a pus pe gânduri pentru mult timp. Ea m-a rugat la acel moment ca prin organizația în care lucrez să ajutăm o fată cu un cărucior pe rotile care tocmai suferise o intervenție după un accident de mașină. Noi aveam multe solicitări în acel timp și încercam să-i ajutăm pe toți, dar nu întotdeauna era posibil. Dar ceea ce m-a făcut pe mine și colegele mele să facem tot posibilul era apelul tatălui acelei fete.

Un tată al cărui lacrimile nu încetau să-i cadă șiroaie și disperat să roage orice medic, oricare organizație să găsească un acel „ceva” care s-o ajute pe ea – Valentina. Continue reading “Valentina, fata cu mâini de aur din Moldova noastră tristă // de Olga Șevciuc”