Pavel Curagău: „Mama m-a îndrumat spre meseria de fotograf și îi voi fi mereu recunoscător”

NataliaIonel.com/1
Pavel Curagău

Pavel îmi este un bun prieten, iar, mai nou, și profesor de fotografie. E un om drag mie grație bunătății ce o emană, abilității de a vedea dincolo de chip și poartă cu el o poftă continuă de viață.  Este un motoraș de idei ce vrea să le facă pe toate și mai că ar renunța la somn numai să le reușească. De fapt, aș zice că a și renunțat la somn, din moment ce de câțiva ani numai pe la nunți, evenimente diferite, ateliere de creație îl găsești.

S-a născut în Nisporeni, Republica Moldova, iar de peste 10 ani locuiește în Cluj-Napoca, România împreună cu soția Petruța. De la liceul cu profil artistic din Bacău s-a dus la Universitatea de Artă și Design din Cluj, dorindu-și să studieze și mai mult arta graficii.

Este recunoscut în lumea fotografiei datorită ideilor sale unice, iar câteva luni în urmă a căștigat premiul SHOOTLESS 2018. Eu am colaborat cu el în cadrul campaniei „Sunt părinte conștient” și proiectul „Pilula Dulce” în 2016, iar de câteva luni Pavel Curagău mi-a devenit și profesor de fotografie. Continue reading “Pavel Curagău: „Mama m-a îndrumat spre meseria de fotograf și îi voi fi mereu recunoscător””

Advertisements

Centenarul Unirii ne unește-n Irlanda

Noua conotație a cuvântului „acasă” pentru cei din diasporă se conturează și mai frumos, și mai puternic cu fiecare eveniment ce reușește să adune cât mai mulți basarabeni, români – vorbitori de aceeași limbă și urmași ai aceluiași neam. Pentru că odată adoptați de o nouă țară și cultură, toate dramele identitare, diferențele ce țin de accent sau hotare dispar. Limba română și tradițiile poporului nostru devin principalul motiv de prietenie, apropiere, de unire.

Ori anume asta încearcă echipa de la Moldova Vision – cei care și-au asumat în mod voluntar responsabilitatea de a reprezenta comunitatea basarabenilor din Irlanda, să povestească localnicilor despre noi și să depună maximum efort pentru ca un mic colț din Moldova noastră să prindă viață și-n Irlanda.

„Evenimentul de azi (n.r. 25 martie 2018) are o însemnătate dublă pentru echipa noastră. Moldova Vision împlinește 10 ani de activitate și ne-am zis că e o sărbătoare demnă de marcat în calendarul comunității basarabenilor din Irlanda. Însă adevăratul motiv este Centenarul Unirii. Nu puteau să treacă 100 de ani de la Actul Unirii votat de Sfatul Țării1 fără a-i celebra. Nu am putut să fim fizic în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dar prin semnăturile ce le-am adunat azi pentru Declarația de Unire2 transmitem celor de acasă că noi suntem Continue reading “Centenarul Unirii ne unește-n Irlanda”

Opinie: Ce impact ar avea Brexit-ul asupra diasporei noastre din Irlanda?

Vizavi de acest subiect mi-am expus părerea în cadrul unei emisiuni de politică externă de la TVR Moldova. Emisiunea „Conexiuni” (producător: Arcadie Gherasim) este prezentată de diplomații Iulian Fruntașu și Iulian Groza. În ediția de săptămâna trecută echipa au discutat despre Brexit și implicațiile acestuia asupra cetățenilor Republicii Moldova aflați în Anglia și Irlanda.

Aflați opinia mea de la minutul 28: Continue reading “Opinie: Ce impact ar avea Brexit-ul asupra diasporei noastre din Irlanda?”

Să nu-mi pângăriți Nisporeni-ul!

„De unde știi atât de bine limba română?” – mă întrebase prin 2006 o colegă de liceu, bănățeancă get-beget din Lugoj, România, oraș înfrățit cu Nisporeni-ul meu natal. O întrebare aparent stupidă, însă motivată dacă să ne gândim cu câte rusisme, cuvinte stâlcite vorbesc o mare parte din locuitorii Republicii Moldova.

  • Păi eu și acasă vorbesc limba română!
  • Serios?!

Și acea mirare-i dispărea treptat de pe chip cât eu îi povesteam despre copilăria mea pe malul Prutului ori despre călătoriile de vis până la Iași-ul lui Ion Creangă. Colega se mira, eu mă mândream.

NOTĂ: Orașe înfrățite cu Nisporeni: Lugoj, jud. Timiș, Sângeorz Băi, Breaza, jud. Prahova (România) și Auch (Franța).

Sau când eram la facultate-n Iași, la primul curs, în primul an și Continue reading “Să nu-mi pângăriți Nisporeni-ul!”

Crăciunul în .IE este sărbătorit cu mai mult dor, iar colindele-s mai calde

Or fi diferite drumurile, job-urile, aspirațiile imigranților noștri, însă cu siguranță dorul e același. Pentru că având statut de imigrant înseamnă și să îmbrățișezi două țări, două culturi, și să-ți înveți inima să iubească mai mult.

Dar iată dorul, bată-l vina se acutizează în perioada sărbătorilor, atunci când ai vrea să-ți ții strâns la piept părinții, rudele, prietenii de acasă. Și nu poți. „Câțiva” km te împiedică.

Iar în acest peisaj de dor mai apar și acei părinți din diasporă care depun efort să transmită tradițiile poporului nostru propriilor copii. Să le arate înțelepciunea doinelor și să le educe ospitalitatea cu care Brad Pitt a fost întâmpinat în Moldova. Sau, de Crăciun, să le încălzească inimile cu colinde românești.

Așa este și draga Evelina Comendant, o mămică pe care am cunoscut-o când a cumpărat cărți din LibrărIA mea. În Irlanda ea locuiește de doar 9 luni, însă suficient timp cât să Continue reading “Crăciunul în .IE este sărbătorit cu mai mult dor, iar colindele-s mai calde”

A imigrat în Irlanda cu tot cu afacere și în doar 2 luni și-a dublat profitul: Maria Harea

Încă nu a numărat 2 luni de când s-a stabilit cu traiul în Dublin și lucrările sale deja au devenit populare în Țara Smaraldului. Maria mi-a povestit că mare i-a fost surpriza când, la doar câteva minute după o postare cu lucrările sale în grupurile de pe Facebook ale diasporei, comenzile au și început să apară. „De fapt, eu nici nu aveam materia primă suficientă pentru cât de multe comenzi primisem dintr-odată. În doar câteva zile trebuia să confecționez vreo 20 de compoziții și am reușit într-un final.”

De ce am decis să vă povestesc despre ea? Pentru că Maria este un alt bun exemplu când plecarea din Moldova nu înseamnă tragedie sau luptă de supraviețuire pentru prezent, ci mai degrabă o aventură frumoasă, dar care să-i așterne un viitor prosper fiicei sale de 6 ani. În plus, mulți dintre micii antreprenori visează să-și extindă propria afacere într-o țară cu o capacitate mai mare de cumpărare, iar pentru Maria emigrarea a însemnat cel mai bun start în acest sens.

Așadar, vă invit s-o cunoașteți pe cojușneanca Maria Harea, o altă Mamă în .IE, norocoasa imigrantă ce nu a fost nevoită să se reinventeze profesional și a reușit să-și aducă afacerea de acasă, transformând-o într-un salariu lunar decent aici, în Irlanda. Aflați cu ce anume se ocupă și despre ce fel de compoziții ea vorbește din mini-interviul ce urmează: Continue reading “A imigrat în Irlanda cu tot cu afacere și în doar 2 luni și-a dublat profitul: Maria Harea”

Anastasia Popescu despre primele experiențe de imigrantă în SUA: „Am rămas cu ochii cât cepele. Oamenii ăștia ne vedeau prima dată.”

Nu a plâns mult în aeroport. De fapt, și-a forțat lacrimile să stea ascunse. Pe cât de mult și-a dorit să ajungă în America, pe atât de mult a simțit acuitatea dorului imediat ce a scos pașaportul. Pentru că da, dorul doare, iar această durere se simte în rate.

Taxi. Oboseală. New York. Oraș deprimant. Îmi pune bula în pericol. Podul de fier de peste geam o apasă. Tot mai tare și mai tare. […] Trenuri, trenuri, mașini, gălăgie. Casă străină. Cosmin a adormit în lacrimi… – așa povestea Anastasia Popescu pe blogul ei în primele zile, atunci când inima-i a început să se împartă între două țări, între două case. Au Green Card-ul în mână și un milion de speranțe. În sinea lor, Anastasia și Alexandru Popescu știu că au plecat la momentul potrivit.

Despre cum au obținut Green Card-ul, care a fost prima lor acțiune când au pășit pe tărâmul american, dar și în ce limbă visează să traducă „Povestea lui Cosmin”, aflați din interviul de mai jos. 

Din diaspora din SUA: Anastasia Popescu, fondatoarea „Mămica Alăptează” și autoarea cărții „Povestea lui Cosmin” Continue reading “Anastasia Popescu despre primele experiențe de imigrantă în SUA: „Am rămas cu ochii cât cepele. Oamenii ăștia ne vedeau prima dată.””

FOTO/Copiii diasporei sărbătoresc Limba Română în Irlanda. La ce bun?

Intenționat am amânat acest text. Am așteptat să mă detașez de toate emoțiile pozitive acumulate la evenimentul de sâmbătă dedicat Limbii Române. Am întâlnit acolo copii care să-i recite poeziile lui Mihai Eminescu, Grigore Vieru și să-l strige pe Ștefan cel Mare până fiorii îți taie răsuflarea.

Iar ei sunt copii integrați în școlile irlandeze, ei merg la concursuri naționale ori poate cu cei mai buni prieteni ai lor vorbesc numai în engleză. Ei, copiii diasporei sunt cel mai frumos produs al procesului de imigrare.

Am amânat articolul pentru că am vrut să-mi găsesc propriile argumentele ale acestor tip de evenimente tocmai că am întâlnit des această abordare: „La ce bun să citesc în limba română dacă sunt în Irlanda? De ce să mai fiu parte dintr-o societate din care, de fapt, am plecat odată cu emigrarea? Integrarea în noua țară înseamnă să uiți de propriile obiceiuri.” Continue reading “FOTO/Copiii diasporei sărbătoresc Limba Română în Irlanda. La ce bun?”

Moldova din Paris sau Lea Art și dorul său de țară, transformat în job full-time

Fiind originară din Ungheni, ea promovează ceramica orașului natal în Paris, orașul care a adoptat-o de 11 ani deja. „Deși e complicat și riscant cu livrarea ceramicii prin Franța”, spune Lea Chirinciuc, fondatoarea minunatului proiect Galerie Moldave a Paris. Ce alte produse autohtone mai are pentru turiștii din Franța am scris mai jos.

12341432_891797470935258_2173853582842742933_n

Tocmai că vând și eu cărți românești în Irlanda, știu perfect cât timp și efort presupune promovarea bunurilor de acasă pe o piață nouă de desfacere. Mai mult ar fi un voluntariat pentru promovarea imaginii țării noastre, având în vedere costurile din statele europene. Eu mă limitez la cărți, având și alt job în paralel, însă Lea este mult mai curajoasă și ea chiar a deschis un butic pe străzile din Paris. Admirabil gest, nu-i așa? Continue reading “Moldova din Paris sau Lea Art și dorul său de țară, transformat în job full-time”

Jurnalista Diana Zamurca îndulcește Germania la propriu. Cum oare?

Dacă până acum s-a tot vorbit despre cât de mult inspiră maternitatea și schimbările aduse de apariția unui copil în viața unei femei, mie îmi place să observ și reinventarea oamenilor după emigrare. Fie pentru că profesia de acasă nu se mai pliază pe cerințele noii țări adoptive, fie din multe alte motive. Cert e că puțini se întorc acasă, reușind să se integreze …

Un exemplu perfect de imigrare și maternitate dulce ne oferă Diana, mama unei fetițe de 2 anișori, fostă jurnalistă în Chișinău (Jurnal.md), stabilită de 3 ani în Berlin. Spune că nu a avut un motiv special să aleagă Germania. „Cert este că eram deja cu un picior pe drum, de aceea am zis: de ce nu?” – mi-a zis Diana atunci când am întrebat-o despre noua sa pasiune: patiseria.

Mama în .IE: Diana, cunosc multe persoane care se gândesc să imigreze în Germania. Ce ar trebui să știe înainte de a face acest pas? Continue reading “Jurnalista Diana Zamurca îndulcește Germania la propriu. Cum oare?”